miercuri, 10 februarie 2010




Trezeste-te, copile, ca astazi este ziua=ta! Trebuie sa ajungi primul la desene pe asfalt, trebuie sa te superi rau=pe mama ca nu ti-a cumparat creta cea mai colorata, trebuie sa-l surprinzi=pe tataie cand iti ascunde cadoul, sa-l vezi cum se inroseste de manie si =a te arati surprins, trebuie sa alergi ca nebunul, sa te murdaresti ca ton=ul, sa arunci ghiozdanul in aer si sa nu-l mai prinzi niciodata, trebuie s= bei apa din tasnitoare pana faci broaste in burta, sa le arati altor copi= ca esti mai grozav, trebuie sa demonstrezi ca stii flori, fete si baieti,=melodii sau cantareti, ca stii sa dai un sut in minge si sa faci praf poar=a, ca stii sa suni la soneriile vecinilor nesuferiti pana ii inveti cum sa=se dea pe brazda si sa-si iasa din nesufereala.
Salut. Tot eu sunt, copilaria...<=STRONG>
Hai, trezeste-te, copile! Trebuie apoi s=-ti pui pampoanele, sa-ti aranjezi rochita, sa-ti speli fata cu sapun si a=a rece, sa arati ca o fetita cuminte, sa-ti recapeti fata ta de ingeras. <=MG height=290 alt="" hspace=5 src="http://img.garbo.ro/images/arti=le_pictures/back/int(386).jpg" width=200 align=right><=DIV>
Uf, copile, ce zi nastrusnica te asteapt=. O sa fii atat de fericit! Hai, grabeste-te odata! Ai copii care abia te =steapta sa-i tragi de par, altii care sunt pregatiti de ceva timp sa te tr=ga de urechi, ai de suportat ca un om mare<=SPAN> o durere crunta pricinuita de o bubita in genunchi, ai de manca= multe, multe dulciuri (pe toate!!!) si de recuperat restul zilelor in car= nu ai voie, ai de alergat un pici, ai de fugarit un vis, ai obraji de int=nerit. Ce zi, om mic ce esti, ce zi =are te asteapta...
Trezeste-te, om mare! Tu ai uitat cum ai=crescut? Tie chiar nu ti se pare ca ai uitat cum sa fii copil? Ce sunt umbrele astea de sub ochi, de unde au ap=rut buboaiele astea in suflet? De ce te superi asa rau pe oameni si nu-ti =ai trece cat ai zice "peste"? Unde-ti sunt visurile strengare pe care=mi le promiteai cu indrazneala si sinceritate ca sa se auda in toate cinci=colturi ale cartierului si sa se indeplineasca? Chiar nu mai stii sa ceri =aca cineva te-a refuzat o data, chiar nu intelegi ca daca te-a refuzat def=nitiv de fapt nu se mai poate?
Chiar nu mai stii ce usor si simplu si <=PAN class=leftclick>frumos e sa stai cu ochii inchisi si s=-ti imaginezi totul bine, totul cum vrei tu? Unde-i omul care se amuza din=nimic, se supara din orice, ii trecea instant, radea, nu se gandea prea mu=t la viitor fermecat prea tare de minunile din prezent? Ce-i cu zambetul a=ta trist, ce-i cu dungile si amareala care apasa bizar pe coltul gurii? Sp=neai ca vrei iubire si veselie si mi-ai promis ca nu te lasi pana cand&nbs=;nu le ai pentru totdeauna. Cum le lasi atunci sa te doara in halul a=ta, cum le lasi sa treaca? Iti doreai o viata usoara si senina. Cum de ti-= amarasti si ti-o innegresti in halul asta, de ce sa nu pastrezi tot ce-i =ur si inocent din ea?

Copilul meu, nu mai vreau sa-ti vad spatele aplecat si visu=ile cum iti pleaca. Nu mai vreau sa vad avioanele de hartie pe care le-ai =acut cand erai copil cum se prabusesc pe pamant acum, cand te-ai facut om =are. Nu mai vreau sa vad barcutele tale maestre cum se lasa asa usor trase=de curenti, cum nu mai stii deloc sa sufli in apa, cum ai uitat sa inalti =meul din nou. In vremea mea, erai iu=it, pizmuit, visator, neobosit, goneai indraznet dupa visuri de om ma=e cu inima de copil, cantai dupa ce plangeai, radeai in timp ce iti curgea= lacrimi. Oboseai. Te suparai. O luai de la capat. Iar sperai, te incredea=, stiai mai nimic, dar te entuziasmai asteptand sa afli tot. Erai atat de =ericit in vremea mea, copile...
Chiar ai uitat cum esti? Chiar ai uitat =nde sa ma cauti? Eu sunt vesnic demodata, ma trag din anii din trecut, dar=eu sunt cea care trebuia sa te fac ceea ce esti in prezent. Ma simt vinova=a pentru tine, copile.. De ce nu mai esti asa cum credeam? Daca vreod=ta vrei sa te invat din nou cum era, sa-mi aduci aminte de copilul care er=i, sa stii ca tot acolo ma gasesti.
Nu mi-am facut adresa pe internet, cante=ul meu frumos nu il gasesti pe niciun ipod din lume, vocea mea nu rasuna d=n niciun DVD, jocurile mele nu se descopera si nu se traiesc cu suflet si =nocenta intr-o lume virtuala. Nu ma gasesti cu adevarat online si nici ase=ata intr-o cutie veche in pod. Ocazional, mai stau si printre amintir=, dar amintirile le tranformi usor in praf si pulberi, le risipesti, nu le=mai gasesti, le inchizi in niste cutii pe care imi scrii numele, asterni u=tarea si pui prafaraia. De cutii si tehnologie, mie imi este tare frica. M= mut cand vad ca se intampla asta.
Copilul meu, ma aflu mult mai aproape de=at m-ai stiut vreodata. Si daca o sa-ti fie greu, sa te gandesti la mine. =u nu spun "adio" niciodata. Nu fug, nu parasesc. Sunt aici. Chiar lan=a sufletul tau. Doar tu sa fii copil destept si sa ma vezi. Am vrut sa sti=.
Cu drag si dor de tine si de noi,=/STRONG>
A ta copilarie





<>


Niciun comentariu:

:)

:)