VITAMINA D va ajuta sa treceti cu bine peste orice fel de gripa, fara sa va vaccinati
Octombrie 13, 2009
Citez din articolul:
http://www.naturalnews.com/027231_Vitamin_D_immune_system_vaccines.html
Oamenii inca nu inteleg: Vitamina D este “nutrientul miraculos“ ce va activeaza sistemul imunitar pentru a va apara impotriva microorganismelor invadatoare – inclusiv gripa sezonala si gripa porcina. Acum doua luni a fost publicat de catre cercetatorii de la Oregon State University un studiu important. Acest studiu ne arata ceva uimitor: Vitamina D are un rol crucial pentru functionarea sistemului imunitar, astfel incat capacitatea vitaminei D de a stimula functia imuna si de a distruge microorganismele invadatoare s-a conservat in genom timp de 60 milioane de ani de evolutie.
Asa cum explica acest comunicat de presa al Oregon State University (http://www.eurekalert.org/pub_relea…):
Faptul ca acest raspuns imun mediat a fost retinut de-a lungul a milioane de ani de selectie de evolutie si inca se gaseste in specii incepand cu maimutele veverita pana la babuini si oameni, arata ca trebuie sa fie critic pentru supravietuirea lor, spun cercetatorii.
“Existenta si importanta acestei parti a raspunsului nostru imun arata in mod clar ca oamenii si alte primate au nevoie sa isi mentina niveluri suficiente de vitamina D“, a afirmat Adrian Gombart, un profesor asociat de biochimie si un investigator principal la Linus Pauling Institute la Oregon State University.
Instiintarea continua sa explice:
La primate, actiunea de “pornire“ a unui raspuns optim la atacul microbilor functioneaza in mod corespunzator numai in prezenta unei cantitati adecvate de vitamina D, ce reprezinta de fapt un tip de hormon ce circula in sange si le semnalizeaza celulelor printr-un receptor. Vitamina D este produsa in cantitati mari in momentul expunerii solare si se gaseste in doze mult mai mici in anumite alimente.
Vitamina D impiedica raspunsul imun de “adaptare“ provenit din reactia exagerata si reduce inflamarea si pare ca suprima raspunsul imun. In orice caz, functia noului element genetic pe care l-a cercetat acest studiu ii permite vitaminei D sa impulsioneze raspunsul imun innascut prin activarea unei proteine antimicrobiene. Efectul general poate ajuta la prevenirea reactiei in exces a sistemului imunitar.
Fara vitamina D sunteti prazi usoare
Ceea ce arata acest studiu este ca fara un nivel suficient de vitamina D in sange, sunteti tinte perfecte pentru gripa (H1N1 sau alt tip). Daca aveti lipsa de vitamina D sistemul dumneavoastra imunitar nu se poate “activa“ pentru a-si face treaba. De aceea oamenii care au deficit de vitamina D fac atat de des gripa in sezonul rece.
Dar oamenii care au doze mari de vitamina D au puterea nutritiva de a-si activa sistemul imunitar astfel incat acesta poate raspunde la atacul agentilor patogeni. In mod crucial, vitamina D reuseste de asemeni sa echilibreze raspunsul sistemului imunitar si sa previna inflamatia – cauza principala a decesolor in urma pandemiei de gripa din 1918.
Deci vitamina D nu va protejeaza doar de infectia initiala ci de asemeni impiedica organismul sa reactioneze in exces si sa va ucida prin inflamare (care in mod tipic este exprimata ca pneumonie bacteriana, o infectie a plamanilor).
Oamenii destepti de astazi fac doua lucruri:
1) spun NU vaccinurilor
2) spun DA vitaminei D.
Daca luati vitamina D nu aveti nevoie de nici un vaccin!
Surse de vitamina D
De unde puteti sa luati vitamina D? Vitamina D este prezenta in uleiul de peste si uleiul de peste marin cu omega 3, dar cele doua surse abundente de vitamina D sunt:
1) lumina soarelui
2) suplimentele cu vitamina D.
Vitamina D este usor de obtinut. De fapt, corpul dumneavoastra o fabrica atunci cand va expuneti la soare.
De ce nu suntem sfatuiti sa luam vitamina D?
Studiile privind capacitatea vitaminei D de a opri gripa sunt nenumarate. Si totusi, industria vaccinurilor (si doctorii ce doresc vaccinarea) nu doresc sa aflati despre vitamina D. De ce?
Deoarece daca oamenii ar cunoaste adevarul despre vitamina D, industria mondiala de vaccinuri se va prabusi. Cine ar mai avea nevoie de vaccin daca ati avea un sistem imun activat ce ar face treaba automat? In plus, sistemul dumneavoastra imunitar este natural, in timp ce vaccinurile sunt injectii complet artificiale ce contin substante chimice toxice ce sunt legate tot mai mult nu doar de autism, ci si de crize, leziuni ale creierului si moarte.
De ce sa riscati sa va vaccinati ,daca vitamina D ofera o protectie sigura?
Conform multor experti nutritionisti, aveti nevoie de cel putin 4000 IU pe zi pentru a preveni deficienta. Sunt oameni pe care ii cunosc ce iau 8000 IU pe zi. Personal nu iau vitamina D dar stau cel putin 30 de minute la soare in fiecare zi in zona de langa ecuator (ce este o zona geografica unica, am inteles, de care nu toata lumea se poate bucura).
Oficialii din domeniul “sanatatii“ (daca ii putem numi asa) fac o greseala cruciala cu gripa porcina. In loc sa comande mai multe vaccinuri, ei ar trebui sa recomande suplimente pe baza de vitamina D pentru populatie. Pentru o suma mult mai mica decat costul vaccinurilor, am putea furniza suplimentare cu vitamina D fiecarui barbat, femeie si copil din America. Nu numai ca am opri pandemia de gripa porcina, dar am sesiza scaderea ratei de cancer!
Probabil de aceea autoritatilor din domeniul medical nu le pasa de vitamina D – impactul financiar asupra industriei cancerului ar fi prea mare. Producatorii de vaccinuri ar pierde miliarde si industria cancerului ar putea pierde zeci de miliarde.Rata diabetului va scadea, depresia va disparea pentru multi oameni, functionarea rinichilor se va imbunatati si o lista lunga de alte boli ar fi prevenita sau chiar reversata prin administrarea de vitamina D.
Vitamina D este raspunsul problemelor noastre de sanatate nationala. Doar un nutrient, daca ar fi distribuit gratuit tuturor, ar putea probabil sa taie costurile sistemului nostru national de sanatate la o treime in cinci ani, cred eu.
Si totusi, ei nu indraznesc sa mentioneze acest lucru. “Nu este aprobat de FDA (Food and Drug Administration)“, afirma ei. Deci, CDC (Center of Disease Control) nu o va mentiona. WHO (World Health Organization) nu o va recomanda. FDA se face ca nu exista si doctorii nu au voie sa o prescrie.
Uitati-o – vitamina D – marele LEAC impotriva gripei. Este aici chiar acum. Este ieftina, este sigura si este disponibila. Totusi este cu totul ignorata.
Lasati-ma sa va arat ce este evident: la ordinea zilei se deruleaza un proiect pentru a tine poporul american departe de vitamina D si ignorant in legatura cu efectele ei asupra sanatatii. Este o schema planificata constient ce doreste sa ii dezinformeze pe oameni, facandu-i sa se vaccineze, sa faca chimioterapie si sa ia medicamente in loc de a-i invata leacurile simple naturale ce exista chiar acum.
Ascultati ce va spun: in pandemia de gripa porcina sau oricare alta pandemie viitoare, populatia care va suferi de cea mai mare rata de decese va fi aceea cu cele mai ridicate deficiente de vitamina D. Si vaccinul? Nu ofera nici o protectie, comparat cu vitamina D.
Legile biochimiei nu pot fi oprite de birocratii FDA
Oricarui doctor sau autoritati din domeniul medical care rade de faptul ca vitamina D este pe departe mai utila decat vaccinarile, adresati-i urmatoarea intrebare:daca vitamina D nu are nici o influenta asupra sanatatii umane, atunci de ce genele sistemului imunitar sunt activate specific de catre vitamina D ce dainuieste in genom (genomul uman) de mai mult de saizeci de milioane de ani?
De ce este programat sistemul imun uman sa foloseasca vitamina D pentru a se activa?
De ce pielea umana genereaza vitamina D ca urmare a expunerii la razele soarelui?
Mintea amortita a doctorilor va raspunde ca este doar o coincidenta! Ca nu este nici un motiv specific pentru care vitamina D exista in gene!
Dar devine chiar mai bizar: conform FDA, vitamina D nu are nici un efect biologic benefic in corpul uman! Este adevarat: FDA spune ca orice substanta ce are un efect benefic (terapeutic) in corpul uman trebuie sa fie un MEDICAMENT, nu un nutrient. Si vitamina D nu a fost niciodata aprobata ca medicament. De aceea este inerta.
Intelegeti ce spun? Vitamina D nu are nici un efect benefic asupra corpului uman pentru ca FDA spune aceasta. Ce inseamna aceasta pentru aroganta birocratica? Este ca si cum ai spune ca gravitatea nu se aplica in lumea noastra deoarece inca nu am “aprobat“ legile fizicii. Dar bineinteles ca legile fizicii sunt valabile si la fel si cele ale biochimiei.
Aveti nevoie de vitamina D, nu de vaccin
Corpul dumneavoastra nu are nevoie de un vaccin pentru a combate gripa porcina (sau o gripa sezoniera). Ceea ce are nevoie este vitamina D, un somn odihnitor, hidratare adecvata cu apa curata si o nutritie sanatoasa. Aceste lucruri fac vaccinul sa devina invechit.
Sunt sigure, la preturi accesibile, naturale si disponibile. Nu trebuie sa asteptati la coada pentru a obtine vitamina D si nu aveti nevoie de prescriptia doctorului. Nu este implicat nici un ac si nu este nici un risc sa suferiti de vreo criza si nici de permanente leziuni ale creierului.
Cu niveluri suficiente de vitamina D in sange, sistemul dumneavoastra imunitar va va proteja de gripa porcina, gripa aviara, gripa umana sau chiar de nonsensurile infectiilor pandemice ce sunt imprastiate de CDC, FDA si WHO. Sistemul dumneavoastra imunitar detine intreaga tehnologie de care are nevoie pentru a va pastra sanatatea… atata timp cat are armele biochimice (ca vitamina D) pentru a-si “activa“ raspunsul de adaptare.
Va dati seama de faptul ca fara un sistem imunitar functional ati fi fost ucisi de microorganisme de mii de ori pana acum? Sistemul dumneavoastra imunitar va salveaza viata in fiecare zi, in liniste, in spatele scenei. Este motivul din cauza caruia inca mai respirati in timp ce cititi acest articol. Vaccinarea este ultima insulta adusa propriului corp deoarece prin aceasta admiteti ca nu aveti incredere in sistemul imunitar ce deja v-a salvat viata de nenumarate ori.
Nu va incredeti in injectiile cu substante chimice! Aveti incredere in propriul sistem imunitar – si asigurati-i uneltele nutritionale de care are nevoie pentru a va salva viata.
miercuri, 10 februarie 2010
Somnul şi visele
Faptul că dormim aproximati o treime din viaţă poate părea o perdere de vreme, dar somnul este o condiţie a supraveţuirii –totodată el este şi o perioadă de activitate intensă, plină de evenimente bizare şi dramatice.
O persoană normală îşi petrece aproape o treime din viaţă dormind. Un copil de 12 ani a dormit aproximativ 4 ani! Dar cantitatea de somn de care avem nevoie zilnic variază de-a lungul vieţii. Un nou născut doarme în reprize de o oră sau două, după care se trezeşte flămînd şi agitat. În total doarme aproximativ 16 ore pe zi. Pe măsură ce bebeluşul creşte, el va dormi mai mai mult şi perioade mai lungi noaptea, iar ziua mai puţin.
Nevoi individuale
La vîrsta de trei sau patru ani, cei mai mulţi copii dorm neîntrerupt cel puţin 12 ore pe noapte şi cei mai mulţi dintre ei trag şi un pui de somn dupămasă. Un adult normal doarme şase sau opt ore pe noapte.
Dar aceastea sunt doar nişte estimări medii. În realitate există variaţii destul de mari de la o persoană la alta. Unii copii dorm doar cîteva ore pe noapte, dar acest lucru pare să nu le afecteze sănătatea. Alţii în schimb au nevoie de mult mai mult somn. Există adulţi care dorm doar două sau trei ore pe noapte, în timp ce alţii au nevoie de zece sau chiar de mai mult. Majoritatea oamenilor în vîrstî aţipesc în timpul zilei, iar noaptea dorm foarte puţin.
Cantitatea de somn de care are nevoie un om depinde de mai mulţi factori, cum ar fi activitatea din timpul zilei, cantitatea de muncă şi grijele din timpul zilei, şi obiceiurile însuşite de-a lungul vieţii.
Important este să putem rămîne treji şi activi de-a lungul zilei, să ne putem concentra şi să nu dăm semne de oboseală pînă la ora culcării. Dacă o persoană doarme adînc şi fără întreruperi –indiferent de durata somnului –iar dimineaţa se trezeşte odihnită, înseamnă că doarme destul.
Somn insuficient
Toţi avem nevoie de mai mult sau mai puţin somn şi ştim că lipsa lui crează probleme. Insuficienţa somnului îi face pe oameni să se simtă obosiţi, dezorentaţi şi incapabili să se concentreze. De asemeni provoacă dureri de cap, ameţeli, depresii, agresivitate şi iritabilitate. În cazul în care lipsa somnului crează probleme vorbim despre insomnie.
Dacă lipsa de somn continuă, persoana respectivă devine extrem de vulnerabilă la infecţii şi la contactarea altor boli. De asemenea poate prezenta halucinaţii, adică poate auzi, mirosi, vedea, simţi lucruri inexistente.
În concluzie, somnul este necesar pentru desfăţurarea unei veţi normale. Care ar fi explicaţiile exacte? Ce fenomene şi procese importante au loc în organizmul nostru în timpul somnului? De ce mintea noastră, prinsă în mrejele somnului, se avîntă în acele călătorii fantastice şi ciudate pe care le numim vise?
Undele creierului
De peste o sută de ani oamenii de ştiinţă au descoperit că creierul uman şi animal emite continuu semnale electrice slabe. Aceste semnale trec prin milioane celule nervoase interconectate (neuroni), elementele principale de alcătuire a creerului. Aceste semnale sunt transmise asemeni unui ecou prin oasele craniului şi prin muşchii capului la epidermă.
O serie de electrozi ataşaţi de capul unei persoane preiau aceste semnale şi le transmit uni instrument numit electoencefalograf, sau aparat EEG. Acest instrument amplifică semnalele şi le afişează sub forma unor unde pe un ecran sau pe o hîrtie ce înaintează uniform. Rezultatul obţinut electoencefalogramă. Aceasta descrie principalele tipuri unde emise de creer.
Cînd persoana supusă testului este trezită, electoencefalograma prezintă tipuri diferite de unde, în funcţăe de starea în care se află subiectul: relaxat sau agitat, concentrat sau odihnit, supărat, emoţionat. Cînd dormim, majoritatea funcţiilor corpului sunt încetinite. Dar semnalele emise de creer nu încetează. Ele se modifică şi chiar de mai multe ori în cursul unei nopţi.
Adormirea
În momentul în care ne întindem pe pat şi întindem ochii, EEG-ul ar arăta o serie de unde de amplitudine constantă. Sunt înregistrate aproximativ zece unde complete în decurs de o secundă –ceea ce înseamnă că fregvenţa lor este de 10Hz (Herţz sau cicluri de secundă). Ele sunt denumite unde alfa.
Pe măsură ce adormim, undele alfa dispar. Sunt înlocuite de unde mult mai variabile şi care coboară pînă la o fregvenţă de 1-3Hz.
Acest somn este caracterizat de unde bioelectrice lente. Acestea sunt ocazional întrerupte de izbucniri scurte de unde mai rapide.
În acest moment suntem complet adormişi. Procesele fiziologice sunt încetinite. Respiraţia este atenuată şi superficială, inima bate mai încet, iar presiunea sîngelui este scăzută. Rinichii produc mai puţină urină, glandele salivare mai puţină salivă, galndele lacrimare mai puţine lacrimi, iar celulele pereţilor nasului şi ai gîtului produc cantităţi mai reduse de mucus.
Majoritatea muşchilori corpului sunt în acest moment relaxaţi. Hrana este digerată într-un ritm mult mai lent. Temperatura corpului scade cu aproximativ jumătate de grad celsius, atingînd un punct de minium la mijlocul perioadei de somn (pentru cei mai mulţi oameni acesta e situat în jur de 3-4 noaptea).
O serie de procese se intensifică în tompul somnului. De exemplu: creşte producţia unor anumitor hormoni (mesagerii chimici ai corpului) în sînge. Cicatrizarea unor răni sau tăieturi se accelerează. În ansamblu corpul este ocupat cu întreţinerea funcţiilor vitale şi vindecarea anumitor afecţiuni.
Somnul profund
În timpul somnului profund (caracerizat de unde lente), nu rămînem perfecţi nemişcaţi. Fără să ne dăm seama, uneori mişcăm mîna pentru a îdepărta un colţ de pătură care ne gîdilă sau o muscă care ne enervează. Totodată ne schimbăm şi poziţia corpului –din şase în şase minute în anumite perioade, iar în decursul unei nopţi pînă la 40 de ori. Aceste mişcări se realizează în mod regulat. Ele au grijă ca vasele de sînge să nu fie supuse unei presiuni prea mai, iar nervii să nu fie prea tare presaţi, ceea ce ar putea da naştere unor probleme.
Siţurile noastre continuie să lucreze, trimiţănd semnale creerului. Majoritatea sunt ignorate, dar în caz de pericol creerul va răspunde. Dacă simţim miros de fum sau dacă auzim pe cineva plîngînd, mai mult ca sigur ne vom trezi.
După o oră sau două apar noi schimbări. Undele emise de creer devin mai rapide, semănînd din ce în ce mai mult cu cele din perioada de adormire. Anumite funcţii ale corpului, cum ar fi respiraţia sau activitatea cardiacă, se accelerează uşor. Corpul şi creerul întră într-o nouă fază a somnului numită REM.
Ciclul REM
REM semnifică mişcarea rapidă a ochilor (Rapid Eye Movement). În această fază a somnului ochii se mişcă în toate direcţiile, ca şi cum ar inspecte rapide înprejurimile. Dar pleoapele rămîn închise pe tot parcursul somnului. Respiraţia şi bîtîiile inimii pot deveni mai rapide şi iregulate, iar mînile, picioarele şi faţa pot tresări. În acest interval s-ar putea să vorbim în somn. Undele reprezentate pe electroencefalogramă sunt rapide, semănînd foarte mult cu cele obţinute atuncii cînd încercă să adormim, dar suntem încă treji.
Fiecare fază de somn REM durează între 15-20 minute. Apoi corpul şi creerul se relaţează şi îşi încetinesc activitatea; urmează o nouă fază de somn profund. După o perioadă de 60 pînă la 90 de minute, se va instala din nou un somn de tip REM.
Modelul recurent
Aceste două tipuri de stări de somn alternează de 4-6 ori într-o noapte. Spre dimineaţă fazele de somn caracterizate de unde lente devin mai scurte şi mai puţin profunde, iar de cele tip REM devin mai lungi. În cele din urmă somnul profund dispare, iar undele emise de creer trec treptat de la faza REM, la faza de trezire. Începe o nouă zi.
Somnul de tip REM prezintă un interes deosebit pentru oamenii de ştiinţă. În laboratoare special amenajate pentru studiul somnului, prin intermediul unor EEG-uri şi a altor instrumente speciale sunt observate undele emise de creer şi vevoluţia funcţiilor corpului persoanelor ce s-au oferit voluntarii. Cînd sunt treziţi în timpul fazeii REM, aproape toţii voluntarii spun că au visat.
Visele
Se crede că toţi oamenii visează în fiecare noapte, mai ales în timpul fazei de somn REM. Dacă ne amintim ce am visat depinde foarte mult de momentul trezirii. Voluntarii treziţi în mijlocul fazei REM îşi amintesc visele foarte amănunţit şi le pot descrie cu multă claritate. Dacă sunt tzrezite după aproximati cinci minute de la terminarea fazei REM, îşi amintesc deoar parţial visele şi relatarea este confuză. În cazul în care sunt treziţi la zece minute după îccetarea fazei REM, majoritatea voluntarilor nu îşi mai amintesc visele deloc.
Din această cauză ne amintim cum predilecţie visele avute dimineaţa devreme, înainte de trezire, cînd creerul trece printr-o perioadă prelungită de somn REM şi probabilitatea să visăm este foarte mare.
Faptul că dormim aproximati o treime din viaţă poate părea o perdere de vreme, dar somnul este o condiţie a supraveţuirii –totodată el este şi o perioadă de activitate intensă, plină de evenimente bizare şi dramatice.
O persoană normală îşi petrece aproape o treime din viaţă dormind. Un copil de 12 ani a dormit aproximativ 4 ani! Dar cantitatea de somn de care avem nevoie zilnic variază de-a lungul vieţii. Un nou născut doarme în reprize de o oră sau două, după care se trezeşte flămînd şi agitat. În total doarme aproximativ 16 ore pe zi. Pe măsură ce bebeluşul creşte, el va dormi mai mai mult şi perioade mai lungi noaptea, iar ziua mai puţin.
Nevoi individuale
La vîrsta de trei sau patru ani, cei mai mulţi copii dorm neîntrerupt cel puţin 12 ore pe noapte şi cei mai mulţi dintre ei trag şi un pui de somn dupămasă. Un adult normal doarme şase sau opt ore pe noapte.
Dar aceastea sunt doar nişte estimări medii. În realitate există variaţii destul de mari de la o persoană la alta. Unii copii dorm doar cîteva ore pe noapte, dar acest lucru pare să nu le afecteze sănătatea. Alţii în schimb au nevoie de mult mai mult somn. Există adulţi care dorm doar două sau trei ore pe noapte, în timp ce alţii au nevoie de zece sau chiar de mai mult. Majoritatea oamenilor în vîrstî aţipesc în timpul zilei, iar noaptea dorm foarte puţin.
Cantitatea de somn de care are nevoie un om depinde de mai mulţi factori, cum ar fi activitatea din timpul zilei, cantitatea de muncă şi grijele din timpul zilei, şi obiceiurile însuşite de-a lungul vieţii.
Important este să putem rămîne treji şi activi de-a lungul zilei, să ne putem concentra şi să nu dăm semne de oboseală pînă la ora culcării. Dacă o persoană doarme adînc şi fără întreruperi –indiferent de durata somnului –iar dimineaţa se trezeşte odihnită, înseamnă că doarme destul.
Somn insuficient
Toţi avem nevoie de mai mult sau mai puţin somn şi ştim că lipsa lui crează probleme. Insuficienţa somnului îi face pe oameni să se simtă obosiţi, dezorentaţi şi incapabili să se concentreze. De asemeni provoacă dureri de cap, ameţeli, depresii, agresivitate şi iritabilitate. În cazul în care lipsa somnului crează probleme vorbim despre insomnie.
Dacă lipsa de somn continuă, persoana respectivă devine extrem de vulnerabilă la infecţii şi la contactarea altor boli. De asemenea poate prezenta halucinaţii, adică poate auzi, mirosi, vedea, simţi lucruri inexistente.
În concluzie, somnul este necesar pentru desfăţurarea unei veţi normale. Care ar fi explicaţiile exacte? Ce fenomene şi procese importante au loc în organizmul nostru în timpul somnului? De ce mintea noastră, prinsă în mrejele somnului, se avîntă în acele călătorii fantastice şi ciudate pe care le numim vise?
Undele creierului
De peste o sută de ani oamenii de ştiinţă au descoperit că creierul uman şi animal emite continuu semnale electrice slabe. Aceste semnale trec prin milioane celule nervoase interconectate (neuroni), elementele principale de alcătuire a creerului. Aceste semnale sunt transmise asemeni unui ecou prin oasele craniului şi prin muşchii capului la epidermă.
O serie de electrozi ataşaţi de capul unei persoane preiau aceste semnale şi le transmit uni instrument numit electoencefalograf, sau aparat EEG. Acest instrument amplifică semnalele şi le afişează sub forma unor unde pe un ecran sau pe o hîrtie ce înaintează uniform. Rezultatul obţinut electoencefalogramă. Aceasta descrie principalele tipuri unde emise de creer.
Cînd persoana supusă testului este trezită, electoencefalograma prezintă tipuri diferite de unde, în funcţăe de starea în care se află subiectul: relaxat sau agitat, concentrat sau odihnit, supărat, emoţionat. Cînd dormim, majoritatea funcţiilor corpului sunt încetinite. Dar semnalele emise de creer nu încetează. Ele se modifică şi chiar de mai multe ori în cursul unei nopţi.
Adormirea
În momentul în care ne întindem pe pat şi întindem ochii, EEG-ul ar arăta o serie de unde de amplitudine constantă. Sunt înregistrate aproximativ zece unde complete în decurs de o secundă –ceea ce înseamnă că fregvenţa lor este de 10Hz (Herţz sau cicluri de secundă). Ele sunt denumite unde alfa.
Pe măsură ce adormim, undele alfa dispar. Sunt înlocuite de unde mult mai variabile şi care coboară pînă la o fregvenţă de 1-3Hz.
Acest somn este caracterizat de unde bioelectrice lente. Acestea sunt ocazional întrerupte de izbucniri scurte de unde mai rapide.
În acest moment suntem complet adormişi. Procesele fiziologice sunt încetinite. Respiraţia este atenuată şi superficială, inima bate mai încet, iar presiunea sîngelui este scăzută. Rinichii produc mai puţină urină, glandele salivare mai puţină salivă, galndele lacrimare mai puţine lacrimi, iar celulele pereţilor nasului şi ai gîtului produc cantităţi mai reduse de mucus.
Majoritatea muşchilori corpului sunt în acest moment relaxaţi. Hrana este digerată într-un ritm mult mai lent. Temperatura corpului scade cu aproximativ jumătate de grad celsius, atingînd un punct de minium la mijlocul perioadei de somn (pentru cei mai mulţi oameni acesta e situat în jur de 3-4 noaptea).
O serie de procese se intensifică în tompul somnului. De exemplu: creşte producţia unor anumitor hormoni (mesagerii chimici ai corpului) în sînge. Cicatrizarea unor răni sau tăieturi se accelerează. În ansamblu corpul este ocupat cu întreţinerea funcţiilor vitale şi vindecarea anumitor afecţiuni.
Somnul profund
În timpul somnului profund (caracerizat de unde lente), nu rămînem perfecţi nemişcaţi. Fără să ne dăm seama, uneori mişcăm mîna pentru a îdepărta un colţ de pătură care ne gîdilă sau o muscă care ne enervează. Totodată ne schimbăm şi poziţia corpului –din şase în şase minute în anumite perioade, iar în decursul unei nopţi pînă la 40 de ori. Aceste mişcări se realizează în mod regulat. Ele au grijă ca vasele de sînge să nu fie supuse unei presiuni prea mai, iar nervii să nu fie prea tare presaţi, ceea ce ar putea da naştere unor probleme.
Siţurile noastre continuie să lucreze, trimiţănd semnale creerului. Majoritatea sunt ignorate, dar în caz de pericol creerul va răspunde. Dacă simţim miros de fum sau dacă auzim pe cineva plîngînd, mai mult ca sigur ne vom trezi.
După o oră sau două apar noi schimbări. Undele emise de creer devin mai rapide, semănînd din ce în ce mai mult cu cele din perioada de adormire. Anumite funcţii ale corpului, cum ar fi respiraţia sau activitatea cardiacă, se accelerează uşor. Corpul şi creerul întră într-o nouă fază a somnului numită REM.
Ciclul REM
REM semnifică mişcarea rapidă a ochilor (Rapid Eye Movement). În această fază a somnului ochii se mişcă în toate direcţiile, ca şi cum ar inspecte rapide înprejurimile. Dar pleoapele rămîn închise pe tot parcursul somnului. Respiraţia şi bîtîiile inimii pot deveni mai rapide şi iregulate, iar mînile, picioarele şi faţa pot tresări. În acest interval s-ar putea să vorbim în somn. Undele reprezentate pe electroencefalogramă sunt rapide, semănînd foarte mult cu cele obţinute atuncii cînd încercă să adormim, dar suntem încă treji.
Fiecare fază de somn REM durează între 15-20 minute. Apoi corpul şi creerul se relaţează şi îşi încetinesc activitatea; urmează o nouă fază de somn profund. După o perioadă de 60 pînă la 90 de minute, se va instala din nou un somn de tip REM.
Modelul recurent
Aceste două tipuri de stări de somn alternează de 4-6 ori într-o noapte. Spre dimineaţă fazele de somn caracterizate de unde lente devin mai scurte şi mai puţin profunde, iar de cele tip REM devin mai lungi. În cele din urmă somnul profund dispare, iar undele emise de creer trec treptat de la faza REM, la faza de trezire. Începe o nouă zi.
Somnul de tip REM prezintă un interes deosebit pentru oamenii de ştiinţă. În laboratoare special amenajate pentru studiul somnului, prin intermediul unor EEG-uri şi a altor instrumente speciale sunt observate undele emise de creer şi vevoluţia funcţiilor corpului persoanelor ce s-au oferit voluntarii. Cînd sunt treziţi în timpul fazeii REM, aproape toţii voluntarii spun că au visat.
Visele
Se crede că toţi oamenii visează în fiecare noapte, mai ales în timpul fazei de somn REM. Dacă ne amintim ce am visat depinde foarte mult de momentul trezirii. Voluntarii treziţi în mijlocul fazei REM îşi amintesc visele foarte amănunţit şi le pot descrie cu multă claritate. Dacă sunt tzrezite după aproximati cinci minute de la terminarea fazei REM, îşi amintesc deoar parţial visele şi relatarea este confuză. În cazul în care sunt treziţi la zece minute după îccetarea fazei REM, majoritatea voluntarilor nu îşi mai amintesc visele deloc.
Din această cauză ne amintim cum predilecţie visele avute dimineaţa devreme, înainte de trezire, cînd creerul trece printr-o perioadă prelungită de somn REM şi probabilitatea să visăm este foarte mare.
|
